OAMENI PENTRU OAMENI: Câtă nevoie au acești copii ca cineva să își îndrepte atenția asupra lor și să le arate în ce constă valoarea lor ca oameni!
Proiectele susținute financiar de Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021, prin intermediul Programului Dezvoltare locală, sunt inițiative gândite și realizate de oameni pentru oameni. În această rubrică, ne-am propus să îi aducem în prim-plan pe câțiva dintre aceia pentru care proiectele finanțate de noi înseamnă, cu adevărat, o șansă.
Astăzi, echipa proiectului „CESI – Calitate prin educație școlară incluzivă”, derulat de Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Suceava, ne împărtășește povestea lui Marius, elev la Școala Gimnazială „Iulian Vesper” din Horodnic de Sus, județul Suceava, care, la fel ca mulți colegi de-ai săi, datorită atenției și încurajărilor acordate de dascăli, a înțeles că poate să reușească în tot ceea ce își propune.
Copii – umbre, copii – oglinzi, copii – copii. Așa păreau unii dintre elevii pe care i-am întâlnit la primele activități din cadrul proiectului, la Școala Gimnazială „Iulian Vesper” din Horodnic de Sus, județul Suceava. Despre unii știam că au cerințe educaționale speciale, despre alții că au rezultate școlare slabe sau că lipsesc mult de la școală, mulți dintre ei având frați care au abandonat prea timpuriu școala. Este vorba despre copii care provin de cele mai multe ori din familii numeroase, cu dificultăți materiale, ai căror părinți au un nivel scăzut de educație și nu au un loc de muncă stabil.
„Umbrele” se văd doar când e soare și dacă nu se suprapun altor umbre. Astfel de copii nu îndrăznesc să se afirme, nu au inițiative, mai ales în timpul activităților școlare. Ei cred că nu li se cuvine. Ei văd, dar nu se văd.
„Oglinzile” reflectă doar. Oferă ceea ce primesc, așa cum primesc. Tot ce fac sau spun ceilalți e bine. Ei nu analizează, nu critică, nu contestă.
„Copiii – copii” seamănă izbitor cu frații sau părinții lor. Nu neapărat sau nu numai la înfățișare. Aceleași convingeri, aceleași limite, aceleași scopuri, sau mai degrabă lipsa scopurilor. În aceste condiții, viitorul pare implacabil.
Și am început să ne cunoaștem. Am descoperit, dar mai ales ei au descoperit, că au abilități și resurse la care nu s-au gândit. Au apărut luminițe jucăușe în ochi și întrebări precum: „Eu? Asta e despre mine? Chiar credeți că eu pot?” Toate arată câtă nevoie au acești copii ca cineva să își îndrepte atenția asupra lor și să le arate în ce constă valoarea lor ca oameni.
Unul dintre ei este Marius, un adolescent cu înfățișare și gândire matură, dar care vorbește puțin despre el. Prima dată când a fost întrebat a răspuns… cu lacrimi. A trăit multe situații dificile în familie. A fost nevoit să muncească destul de mult pentru a-și ajuta părinții să obțină cele necesare traiului de zi cu zi. Până în luna iunie, înainte de vacanța de vară, acumulase un număr mare de absențe, ceea ce a provocat îngrijorarea dirigintei lui, care auzise de la colegi că e posibil ca el să nu mai vină deloc la școală.
Dar a venit, în ultima zi, pentru a participa la o activitate de consiliere. A fost mirat să afle că profesorii îl consideră inteligent și capabil să învețe pentru a recupera pierderile. I s-a înseninat chipul atunci. A fost sprijinit să își stabilească scopuri și să vadă că școala îl poate ajuta să-și construiască o carieră și viața pe care o merită. Și nu a abandonat. În acest an școlar are puține absențe și rezultate școlare vizibil mai bune. Nu doar participă, ci se implică în activitățile din proiect. Mai multă siguranță și liniște arată înfățișarea și faptele lui. Iar noi facem tot posibilul ca acestea să dureze.
La sfârșitul anului școlar precedent, toți elevii din proiect au promovat și cu toții au revenit la școală în septembrie. E adevărat, absențele nu au dispărut și rezultatele școlare nu s-au îmbunătățit peste noapte, dar nu suntem nici la jumătatea drumului. Mai avem copii de motivat, părinți de îndrumat.
Știm că mulți dintre acești copii vor deveni copii – lumină. Cel puțin pentru viețile lor. Semnele sunt bune. Un zâmbet mare pe fața celui care spunea că ar vrea să urmeze școala profesională, dar nu crede că poate absolvi clasa a VIII-a, când a înțeles ce trebuie să facă pentru a reuși. Un gest de ocrotire din partea surorii mai mari, pentru fata care nu vrea la liceu, pentru că o sperie situațiile noi. Un produs realizat în colaborare de doi elevi aflați până în acel moment în conflict. Și nu în ultimul rând, întrebarea: „Ne mai vedem, nu-i așa?”
Narcisa-Gabriela Popa, consilier școlar
Proiectul “CESI – Calitate prin educație școlară incluzivă” se desfășoară în perioada decembrie 2020 – noiembrie 2022 și este implementat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Suceava, în parteneriat cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Brașov. Proiectul asigură acces la servicii educaționale de calitate pentru 500 de copii în risc de părăsire timpurie a școlii sau cu cerințe educaționale speciale, din județele Suceava și Brașov. Valoarea grantului alocat proiectului este de 859.554 de euro, fiind oferit de Norvegia, prin Granturile Norvegiene 2014-2021.
Mai multe informații despre proiect puteți obține accesând: https://www.facebook.com/CESI-Calitate-prin-Educație-Școlară-Incluzivă