Promotor: Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport (UNEFS) Bucureşti

Partener: Şcoala Norvegiană de Ştiinţe ale Sportului (NSSS)

Valoarea finanțării: 4.373.581 euro

Perioada de implementare: mai 2019 – septembrie 2023

Website: www.integraresustenabilaprinsport.ro

Social media: Youtube; Facebook

Părăsirea timpurie a școlii generează în rândul copiilor excluziune educațională, ceea ce poate conduce pe termen lung la un orizont profesional și social limitat, caracterizat de privațiuni materiale. Activitățile sportive nu doar că îmbunătățesc sănătatea fizică și psihică a elevilor, dar și stimulează spiritul de echipă, disciplina și motivația pentru continuarea studiilor. Prin integrarea acestor activități în programul școlilor, elevii se simt mai conectați la comunitatea școlară, având mai multe șanse de a-și dezvolta abilități esențiale pentru succesul pe termen lung.

Proiectul „Integrare sustenabilă socială și educațională prin activități sportive” și-a propus să includă o serie de activități sportive alternative în programul școlar al elevilor din ciclul gimnazial, cu scopul de a-i motiva și pregăti să își continue parcursul educațional la finalizarea celor 8 clase.

În cei aproape patru ani și jumătate de proiect, peste 3.500 de elevi din 58 de școli din țară au participat la activități sportive diverse, mulți dintre aceștia primind și o masă caldă la prânz și fiind consiliați în vederea dezvoltării personale. De asemenea, peste 850 de elevi în risc de abandon școlar au participat la tabere organizate la mare și la munte, unde au deprins abilități sportive și lecții de viață valoroase.

În același timp, peste 1.200 de profesori și specialiști în educație au fost pregătiți pentru a folosi metode incluzive de predare și consiliere, iar 2.300 de părinți au fost învățați cum să își sprijine copiii în parcursul educațional.

În tot acest proces de transformare și de schimbare a percepției elevilor asupra școlii, profesorii și experții educaționali au fost alături de copii la fiecare pas. Ei au devenit nu doar mentori, ci și modele de încredere și susținere pentru copiii aflați în nevoie. În comuna Recea din județul Brașov, profesorul Nelu Avram a transformat școala într-un adevărat loc al cunoașterii și al încrederii în sine. Pentru a-i încuraja să vină la școală, profesorul a pus bazele unei trupe de acrobați, formată din elevi aflați în risc de abandon școlar. Aici, copiii au regăsit, cu uimire, lumea fantastică a circului, trapezul, cercul, eșarfa aeriană sau monociclul devenindu-le familiare și propulsându-i până pe scena emisiunii „Românii au Talent”.

Ambiția inițiatorilor proiectului este ca rezultatele lor să fie valorificate la nivel național prin elaborarea unei politici publice de combatere a excluziunii sociale și a abandonului școlar prin activități sportive. În acest sens, au fost dezvoltate prin proiect inclusiv o strategie și un plan de acţiune pentru prevenirea şi reducerea excluziunii sociale şi a părăsirii timpurii a şcolii prin activităţi sportive, care au la bază metodologii concrete de integrare socială şi educaţională durabilă, bazate pe activităţi sportive, pentru copiii cu risc de excluziune socială, inclusiv cu dizabilităţi.

Resurse

• Educație prin sport în 27 de județe ale României
• Proiectul predefinit Integrare sustenabilă socială și educațională prin activități sportive, lansat de UNEFS în prezența a 120 de invitați
• OAMENI PENTRU OAMENI. Mersul pe monociclu și dăruirea i-au adus pe elevii școlii din comuna Recea pe cea mai mare scenă a talentelor din România
• Tabără sportivă în Munții Parâng pentru 96 de copii la risc de abandon școlar
• Activitățile sportive și hrana caldă zilnică mențin în școală peste 1.500 de copii la risc de abandon școlar

Promotor: Asociația Comunelor din România (ACoR)

Parteneri: Asociația Autorităților Locale și Regionale din Norvegia (KS); Asociația Municipiilor din România (AMR)

Valoarea finanțării: 3.277.088 euro

Perioadă  de implementare: septembrie 2019 – septembrie  2023

Website: https://e-tic.ro/

Social Media: Facebook

În multe comunități din România, administrația publică locală încă se confruntă cu provocări legate de asigurarea transparenței și respectarea normelor de integritate. Aceste probleme pot afecta direct viața cetățenilor, de la modul în care sunt gestionate fondurile publice, până la felul în care sunt luate deciziile care îi vizează. De multe ori, funcționarii și aleșii locali nu au cunoștințele necesare pentru a naviga corect prin legislația complexă care guvernează acest domeniu, ceea ce poate crea neîncredere și frustrare în rândul cetățenilor.

Pentru a adresa aceste probleme, Asociația Comunelor din România (ACoR) a lansat proiectul „Îmbunătățirea accesului și calității serviciilor către cetățeni – administrație publică locală transparentă și responsabilă”. Scopul acestui proiect este de a sprijini reprezentanții administrației locale să devină mai transparenți și mai responsabili față de cetățeni, asigurându-se că fiecare decizie și acțiune este luată în interesul comunității.

Prin proiect, peste 3.300 de primari, viceprimari, consilieri și funcționari publici din întreaga țară au participat la sesiuni de instruire, unde au învățat cum să aplice corect normele de etică și cum să gestioneze situațiile care implică conflicte de interese. Aceste sesiuni nu au fost doar unele teoretice. Ele au fost gândite pentru a le oferi liderilor locali unelte practice pe care le pot folosi imediat în activitatea lor de zi cu zi.

Un alt pas important făcut de proiect a fost crearea unui centru online de informare, accesibil la adresa centru.e-tic.ro. Acest portal este dedicat tuturor celor care lucrează în administrația locală și care doresc să fie la curent cu ultimele noutăți legislative și cu cele mai bune practici în domeniu. Printr-un simplu click, funcționarii pot accesa resurse esențiale care îi ajută să servească mai bine interesele cetățenilor.

În plus, prin parteneriatul încheiat cu Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale, 70 de reprezentanți ai administrației locale au avut oportunitatea de a vizita Norvegia, pentru a vedea cum funcționează acolo administrația publică. Ei s-au întors cu idei și soluții pe care le pot implementa la nivel local, contribuind la crearea unor comunități mai transparente și mai bine administrate.

Rezultatele acestui proiect sunt deja vizibile. Administrațiile locale participante au început să adopte practici mai transparente și să ofere cetățenilor informații mai clare despre deciziile și acțiunile lor. Oamenii pot vedea acum că se fac eforturi reale pentru a gestiona mai bine resursele publice și pentru a crea un mediu de guvernare locală în care integritatea și transparența sunt prioritare.

Acest proiect nu este doar despre îmbunătățirea cunoștințelor tehnice ale funcționarilor publici și aleșilor locali, ci despre construirea unei relații mai solide între administrația locală și cetățeni. O relație bazată pe încredere, respect și un angajament comun pentru binele comunității.

Promotor: Secretariatul General al Guvernului (SGG)

Parteneri: Ministerul Justiției (MJ), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)

Valoarea finanțării: 3.020.000 EUR

Perioadă  de implementare: septembrie 2021 – aprilie 2024

Contact: https://sgg.hermanos.tech/; https://sgg.gov.ro/

Sectorul public din România se confruntă cu provocări majore în adaptarea la cerințele moderne de transparență, integritate și digitalizare, esențiale pentru o dezvoltare durabilă. Administrația publică centrală, care servește Prim-ministrul și Guvernul, trebuie să reducă ”distanțele” dintre politicile guvernamentale și nevoile reale ale cetățenilor, într-un context global din ce în ce mai exigent.

Pentru a răspunde acestor provocări, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a implementat proiectul „Dezvoltarea capacității administrative în domeniul guvernării publice – o abordare coordonată a Centrului Guvernului României”. Proiectul și-a propus să îmbunătățească coerența dintre politicile publice și nevoile cetățenilor, punând accent pe dezvoltare durabilă, transparență, integritate și digitalizare.

Una dintre principalele activități ale proiectului a fost organizarea a 15 ateliere și sesiuni de lucru menite să promoveze guvernarea deschisă și inovația în sectorul public. Aceste sesiuni au implicat aproximativ 200 de participanți din diverse instituții, inclusiv centre de dezvoltare durabilă, ministere și Parlamentul României. Participanții au avut ocazia să discute despre provocările și soluțiile pentru o guvernare mai deschisă și mai eficientă.

Un moment important în cadrul proiectului a fost misiunea OCDE la București, din mai 2022, care a evaluat progresul în implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României 2030. În urma acestei misiuni, au fost formulate recomandări esențiale pentru îmbunătățirea strategiilor naționale de dezvoltare durabilă, iar doamna Carina Lindberg de la OCDE a subliniat progresul semnificativ în direcția atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri).

Proiectul a inclus și o evaluare a capacității de inovare a administrației publice, identificând barierele și propunând soluții pentru a stimula inovarea în sectorul public. Aceste eforturi vor sprijini elaborarea unei strategii naționale de inovare, menită să transforme administrația publică într-un motor al dezvoltării durabile.

Un alt rezultat important al proiectului a fost lansarea Open Government Review of Romania (OGR), pe 7 iulie 2023. Această evaluare detaliată a stării guvernării deschise în România a oferit recomandări clare pentru îmbunătățirea transparenței și eficienței în administrația publică.

Proiectul a avut un impact semnificativ, sprijinind realizarea obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă 2030 și consolidând poziția României în politica externă, inclusiv în procesul de aderare la OCDE. Măsurile implementate au contribuit la transformarea administrației publice într-o structură mai transparentă, eficientă și orientată spre nevoile cetățenilor.

Resurse

”Dezvoltarea capacității administrative în domeniul guvernării publice”. Mircea Abrudean speră că acest proiect ”să fie o bază solidă în implementarea reformelor din PNRR, precum și în procesul de aderare la OCDE”