Promotor: Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport (UNEFS) Bucureşti

Partener: Şcoala Norvegiană de Ştiinţe ale Sportului (NSSS)

Valoarea finanțării: 4.373.581 euro

Perioada de implementare: mai 2019 – mai 2023

Website: www.integraresustenabilaprinsport.ro

Social media: Integrare sustenabilă prin sport (Facebook)

 

Părăsirea timpurie a școlii generează in randul copiilor excluziune educațională ceea ce poate conduce pe termen lung la un orizont profesional și social limitat, caracterizat de privatiuni materiale. Implementarea proiectului vizează creșterea  numărului de elevi care acced din ciclul gimnazial (clasele V-VIII) către învățământul secundar superior (clasele IX-XII), promovând un tip de educatie incluziva  bazată pe activități sportive.

2.600 de copii (din care 520 de etnie romă și 260 cu cerințe educaționale speciale), selectați din 32 de școli, distribuite în 24 de județe din toate regiunile țării, sunt incluși în activitățile proiectului. Dintre aceștia, 1.200 de copii vor beneficia timp de 3 ani de servicii de evaluare, consiliere și mentorat, de educație non-formală pentru dezvoltarea abilităților de relaționare și integrare, vor participa la activități incluzive bazate pe sport, vor avea asigurată o masă caldă  și vor participa la competiții sportive și tabere.

O caravană de informare și 4 campanii de conștientizare privind importanța educației și combaterea excluziunii prin sport sunt instrumentele prin care părinții copiilor și personalul din educație care lucrează direct cu aceștia sunt implicați în proiect. 760 de experți educaționali (profesori, inspectori școlari, alți experți cu expertiză relevantă în acest domeniu) vor fi instruiți în lucrul cu copiii la risc prin metode incluzive de predare, iar 800 de părinți vor participa la sesiuni de consiliere și ateliere de lucru unde să învețe să sprijine educația copiilor lor.

O nouă metodologie pentru integrarea socială, potrivit căreia activitățile sportive sunt un instrument de împuternicire a copiilor și tinerilor aflați în situații de risc, va fi realizată în cadrul proiectului. Datorită parteneriatului cu Școala Norvegiană pentru Științele Sportului (NSSS), cercetarea va folosi experiențele și cele mai bune practici norvegiene în domeniu. În acest sens, experții norvegieni au avut o serie de întâlniri de lucru pe tema abandonului școlar cu specialiști români din educație. Componenta academică a proiectului va fi completată de organizarea a patru Congrese Științifice Internaționale pentru diseminarea principalelor cercetări, concluzii și rezultate ale proiectului. Metodologia nou realizată va fi înaintată autorităților cu propunerea de a deveni politică publică.

Un proces semnificativ de comunicare va completa activitățile proiectului. Trei evenimente publice majore (conferință de lansare, de prezentare a rezultatelor intermediare și de închidere), opt seminarii regionale informative, comunicate de presă, participarea la emisiuni radio-TV, un site web dedicat proiectului în limba română și engleză și materiale de informare și promoționale vor promova public proiectul și rezultatele sale. Impactul proiectului și al activităților sale va conduce la creșterea conștientizării autorităților publice, a factorilor de decizie și a profesioniștilor din educație cu privire la necesitatea unui sistem de educație național cu caracter incluziv.

Rezultate intermediare (mai 2023)

– Modernizarea cu tartan a terenului central multifuncţional de sport din incinta UNEFS, spaţiu în care s-au desfăşurat deja o parte dintre activităţile sportive ale copiilor din Bucureşti precum şi numeroase competiţii (fotbal, volei etc)

– Achiziţionarea unei construcţii uşoare provizorii în incinta UNEFS Bucureşti și a 2 panouti mobile de baschet pentru desfăşurea activităţilor sportive din cadrul proiectului.

– La nivelul întregului proiect au fost semnate 27 acorduri de colaborare cu Inspectorate Școlare. Dintre aceste acorduri de colaborare au fost semnate 8 pentru şcoli permanente cu judeţele Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Mehedinţi, Bucureşti, Giurgiu, Vrancea, Vaslui şi Mureş. Celelalte 19 acorduri au fost semnate pentru şcoli itinerante din judeţele Arad, Timiş, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Dâmboviţa, Buzău, Constanţa, Călăraşi, Neamţ, Botoşani, Bacău, Braşov, Alba, Teleorman și Satu Mare

– Un număr de 750 de cadre didactice au fost instruite să lucreze cu copiii și tinerii  în risc de părăsire timpurie a școlii  sau cu CES și un număr de 1.152 de părinți ai unor astfel de copii au primit sprijin pe perioada de derulare a proiectului.

– 3.570 de elevi în risc de părăsire timpurie a şcolii și cu cerințe educaționale speciale, care învaţă în

16 școli permanente şcoli din 8 judeţe şi anume;  Judeţul Giurgiu (Şcoala Gimnazială din Singureni şi cea din Răsuceni),  Vrancea (Şcolile din Năneşti şi Tâmboieşti), Vaslui (Şcolile din Fâstâci, Gârceni şi Racova), Mureş( Şcolile din Ogra şi Sărăţeni), Bistriţa Năsăud (Şcolile din Zagra şi Năsăud), Caraş Severin (Şcolile din Reşiţa şi Oraviţa), Mehedinţi (Şcoala din Hinova şi cea din Floreşti) şi Bucureşti (Şcoala Gimnazială nr.162, Şcoala Gimnazială nr.34 şi Şcoala Gimnazială Uruguay) desfăşoară activităţi cu caracter sportiv bisăptămânale şi au participat la competiţii sportive de fotbal, volei şi baschet. Aceste activităţi sunt menite a demonstra faptul că asemenea interacţiuni pe bază de activităţi alternative conduc la creşterea încrederii în sine şi motivaţiei copiilor, la creşterea coeziunii, a incluziunii şi a spiritului de echipă. Aceste activităţi fac parte din intervenţia complexă pe care proiectul o aplica pentru a susţine continuarea educaţiei şi înscrierea acestora la o formă de învăţământ ISCED 3.

42 de școli itinerante din 19 județe și anume: Liceul teoretic AM Guttenbrunn ARAD, ARAD

Centrul Școlar pentru Educație incluzivă TÂRGU JIU GORJ

Centrul Școlar pentru Educație incluzivă BĂBENI VÂLCEA

Școala Gimnazială Colonie RÂMNICU-VÂLCEA, VÂLCEA

Școala Gimnazială Sat Copăceni RACOVIȚA, VÂLCEA

Școala Gimnazială Sat Gura Văii, BUJORENI, VÂLCEA

Școala Gimnazială nr.1, PANTELIMON, ILFOV

Școala Gimnazială Bărbulești, BĂRBULEȘTI, IALOMIȚA

Școala Gimnazială nr.2, BOLDEȘTI-SCĂENI, PRAHOVA

Școala Gimnazială Cănuță Ionescu, URLAȚI, PRAHOVA

Școala Gimnazială nr.2, DRAGODANA, DÂMBOVIȚA

Scoala Gimnazială Gura Foii, DÂMBOVIȚA

Școala Gimnazială Acâș, SATU-MARE

Liceul tehnologic Petru Cupcea, SUPURU DE JOS, SATU-MARE

Școala Gimnazială Teiuș, ALBA

Școala Gimnazială Vasile Cârlova, TÂRGOVIȘTE, DÂMBOVIȚA

Liceul Tehnologic Romulus Paraschivoiu, LOVRIN, TIMIȘ

Școala Gimnazială Gottlob, TIMIȘ

Colegiul Național Iancu de Hunedoara, HUNEDOARA

Școala Gimnazială Teliucul Inferior, HUNEDOARA

Școala Gimnazială Vasile Voiculescu, PÂRȘCOV, BUZĂU

Liceul Teoretic Radu Vlădescu, PĂTÂRLAGELE, BUZĂU

Liceul. Tehnologic Agricol, SMEENI, BUZĂU

Scoala Gimnazială Comuna Smeeni, SMEENI, BUZĂU

Liceul Tehnologic Sf. Mucenic Sava, BERCA, BUZĂU

Scoala Gimnazială Cpt. Av. Bădulescu, BUZĂU

Școala Gimnazială nr.22, CONSTANȚA, CONSTANȚA

Școala Gimnazială Grigore Moisil, NĂVODARI

Scoala Gimnazială Miron Radu Paraschivescu, ZIMNICEA, TELEORMAN

Scoala Gimnazială nr. 3, ZIMNICEA, TELEORMAN

Scoala Gimnazială Comuna Brazi, PRAHOVA

Liceul tehnologic Constantin Brâncuși, GORJ

Școala Gimnazială Specială nr. 9, BUCUREȘTI

Școala Gimnazială nr.1 ILEANA, CĂLĂRAȘI

Școala Gimnazială nr.1, RADU-VODĂ, CĂLĂRAȘI

Școala Gimnazială nr.1, LEHLIU-GARĂ, CĂLĂRAȘI

Școala Gimnazială nr.1, SĂRULEȘTI-GARĂ, CĂLĂRAȘI

Școala Gimnazială Gh. Preoteasa, GIROV, NEAMȚ

Școala Gimnazială Ioan Murariu, CRISTINEȘTI, BOTOȘANI

Școala Gimnazială Orășeni Deal, CURTEȘTI, BOTOȘANI

Școala Gimnazială nr.1, VALEA SEACĂ, BACĂU

Școala Gimnazială Recea, RECEA, BRAȘOV

– 1110 elevi au primit o masă caldă zilnic pe parcursul a trei ani școlari consecutivi.

–    cca 1.150 de părinți,  770 de experți educaționali și 2.986 de elevi– au parcurs sesiuni de consiliere şi orientare ce au ca obiectiv principal stimularea participării la actul educaţional formal şi totodată, motivarea copiilor pentru continuarea studiilor.

–    În perioada iulie – septembrie 2021 și 2022 precum și în iarna lui 2022 – 2023 s-au desfășurat, 40 tabere sportive (fiecare având o durată de o săptămână) cu elevi din școlile itinerante și permanente din proiect care au participat în taberele de la baza didactică UNEFS de la Eforie Nord și în baza didactică din Munții Parâng. Au participat în total în aceste tabere, cca 1.550 de elevi și 140 de profesori din aceste școli din țară.

În cadrul campaniilor de comunicare și conștientizare pe care proiectul nostru le are în derulare, am produs și distribuit o serie de 4 materiale video care să permită, pe de o parte, abordarea a patru dintre tematicile esențiale pe care proiectul le-a urmărit și asupra cărora a intervenit și, pe de altă parte, câteva dintre experiențele concrete care relevă impactul proiectului nostru în viața copiilor dar și a comunităților unde aceștia trăiesc și învață. Materialele au fost distribuite către televiziunile locale și naționale, au fost distribuite către 1.000 destinatari din rândul părinților care fac parte dintre beneficiarii proiectului, către școlile participante, Inspectoratele Județene cu care am colaborat precum și către organizații relevante în raport cu integrarea educațională a copiilor cu vulnerabilități.

Tematicile dezbătute în cadrul acestor materiale au fost:

Rolul activității sportive și experiențiale în integrarea copiilor vulnerabili, emisiune care include un Reportaj la Școala Gimnazială General Ioan Boeriu din Recea, jud. Brașov.  Emisiunea a fost susținută de Prof. univ.dr. Florin Pelin – Rector UNEFS Bucureși, Coordonator Metodologii PNP001 și de Conf. Univ dr. Marius Stoicescu – Expert Incluziune Educațională. Principalele teme abordate în cadrul emisiunii au fost:

1. 1. Care sunt principalele forme de susținere de care au nevoie copiii vulnerabili pentru a beneficia de un proces educațional pe măsura nevoilor lor și cum a răspuns proiectul acstor nevoi
   2. Cum anume contribuie activitățile sportive la integrarea educațională și socială și care a fost modelul propus de proiect în această direcție

Vulnerabilități și soluții în sistemul educațional, emisiune care include un Reportaj la Școala Gimnazială Romulus Ladea din Oravița, jud. Caraș Severin.  Emisiunea a fost susținută de Prof. univ.dr. Iulian Gabriel Ghițescu – Coordonator Proiect și de Prof. Felicia Stroe – Consilier Ministerul Educației. Principalele teme abordate în cadrul emisiunii au fost:

• • 1. Rolul școlii în integrarea socială și realitățile participării școlare ale copiilor cu vulnerabilități și intervenția propusă de proiect pentru a contribui pozitiv la aceste realități
    2. Importanța comunității în integrarea educațională și socială de la relația școală elev părinte, la comunitatea școlară, locală și socială și cum a intervenit proiectul pe aceste paliere

 Modele de succes în integrarea copiilor, emisiune care include un Reportaj la Școala Gimnazială Constantin Stăncescu din Răsuceni, jud. Giurgiu. Emisiunea a fost susținută de Conf. Univ. dr. Corina Ciolcă – Asistent Proiect și de Diana Pasat – Expert Monitorizare și Implementare. Principalele teme abordate în cadrul emisiunii au fost:

• • • • Ce sunt copiii vulnerabili – noi modalități de abordare a terminologiei și a acestor copii, nevoile lor de sprijin, rolul demnității și a motivației copiilor și principalele modele de integrare pe care proiectul le-a propus
      • Rolul activităților sportive în aceste modele, metodologii concrete de lucru cu copiii, profesorii și cu întreaga comunitate educațională

Educația incluzivă, încotro? emisiune care include un Reportaj la Școala Gimnazială Nănești, jud. Vrancea.  Emisiunea a fost susținută de Conf. Univ. dr. Valeria Bălan – Expert Incluziune Educațională și Monica Munteanu – Asistent Proiect. Principalele teme abordate în cadrul emisiunii au fost

1. 1. 1. 1. 1. Este modelul educației incluzive prezent în școlile din România? Cum este acest model perceput la diferite niveluri și cum a intervenit proiectul pentru a îmbunătăți promovarea și implementarea acestui model
            2. De ce este educația incluzivă un real model în integrarea copiilor cu vulnerabilități și cum a lucrat proiectul cu acest model în cadrul instrumentelor propuse

Emisiunile pe care proiectul le-a produs si distribuit au în vedere promovarea, pe o scară cât mai largă, a modelului creat și implementat care urmărește o mai bună integrare educațională și socială a copiilor cu vulnerabilități dar și crearea unui mediu educațional bazat pe incluziune. Pentru noi, intervenția calitativă la nivelul parcursului educațional al fiecărui copil din proiect, a reprezentat principala reușită. Ne-am bucurat, și continuăm să o facem, pentru fiecare copil care a reușit cu ajutorul activităților din proiect să participe asumat și coerent la acea formă de educație care corepunde potențialului său de dezvoltare. Am urmărit totodată impactul la nivelul comunităților educaționale cu care lucrăm, în special în ceea ce privește consolidarea unui sistem real incluziv de educație.

Aceste emisiuni au fost distribuite la 36 de televiziuni locale din 17 județe din regiunile în care s-a derulat proiectul.

–  Au fost organizate 17 work shop-uri la care au participat peste 600 de specialiști din județele; Iași, Neamț, Suceava, Botoșani, Argeș, Brăila, Buzău, Tulcea, Vrancea, Prahova, Mureș, Vâlcea, Dâmbovița, Timiș, Caraș Severin, Constanța, Ilfov și București.

– Dezvoltarea de noi mijloace de interacţiune cu copiii, în mediul virtual – au fost lansate 17 provocări sportive din baschet, fotbal, volei, gimnastică, atletism și dans au fost realizate şi diseminate 52 de interviuri motivaţionale cu personalităţi sportive (pe pagina de Facebook a proiectului), au fost concepute ca metode de lucru on-line 402 filmuleţe educaţionale (pe canalul YouTube al proiectului). Ca un feedback al copiilor sunt scrisorile adresate personalităţilor sportive care au dorit să transmită mesajele motivaţionale. De asemenea numeroși profesori din alte școli care au urmărit site-ul și pagina de Facebook ne-au contactat dorind să participle în acest proiect ca școală itinerantă. De menționat și întâlnirile on line cu partenerul din Norvegia, unde s-au prezentat rezultatele obţinute în cadrul proiectului.

–Site ul www.Integraresustenabilaprinsport.ro a avut până acum peste 600 de postari și informații de la activitatile sportive bilaterale desfasurate in scolile proiectului, de la activitatile desfasurate in cadrul taberelor din bazele didactice de la Eforie Nord si din muntii Parâng, de la workshop-uri, de la distribuirea mesei calde către copiii din cadrul grupului țintă, de la ședințele de consiliere cât și de la alte activități întreprinse în cadrul proiectului nostru.

– Pe pagina de Facebook a proiectului au fost peste 700 de postari si peste 4000 de poze de la diferite activități din proiect. Ca impact, putem menționa faptul că pagina a avut peste 10 000 de vizualizari pana in prezent.

-Pe canalul de You Tube pe lângă filmele educaționale postate se mai regăsesc și 4 emisiuni și 4 reportaje dedicate activităților desfășurate prin proiect până în momentul de față.

– Organizarea întâlnirilor iniţiale la care au participat 1.184 experţi educaţionali (profesori, inspectori şcolari, directori de şcoli, reprezentanţi ONG-uri care lucrează direct cu copiii vulnerabili)

-Au avut loc 28 întâlniri cu specialiștii educaționali, la Giurgiu, în București și la Izvorani și în mediul on-line la care au participat 638 de persoane din Arad, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brăila, București, Buzău, Caraș Severin, Călărași, Dâmbovița, Galați, Hunedoara, Iași, Ilfov, Neamț, Suceava, Vâlcea și București. La întâlnire au participat experții UNEFS, NSSS ( în cea de la Giurgiu), inspectori școlari, profesori și experți educaționali din județe. S-au prezentat nu doar dimensiunile principale ale metodologiilor dar s-au analizat și provocările concrete la care acestea vor trebui să răspundă.

– Au avut loc în luna octombrie 2020, încă 25 de întâlniri cu specialiștii educaționali, profesori de educație fizică la care au participat 543 de persoane din aproximativ 100 de școli, dint care unele și-au manifestat interesul de a face parte din cadrul școlilor cu activități itinerante, din județele Arad, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brăila, București, Buzău, Caraș Severin, Călărași, Dâmbovița, Galați, Hunedoara, Iași, Ilfov, Neamț, Suceava, Vâlcea. La aceste întâlniri au participat metodiști,inspectori de specialitate, experți educaționali și experții UNEFS, S-au prezentat metodologiile, planul si strategia, s-au analizat și provocările concrete la care acestea vor trebui să răspundă.  O parte dintre toți participanții la această activitate au fost de acord să facă parte din grupul ţintă secundar.

-Diseminarea rezultatelor şi promovarea modelului educaţional incluziv în cadrul Congresului Ştiinţific Internaţional al UNEFS din anii 2020, 2021, 2022 si 2023 în care au fost organizate workshop-uri destinate proiectului şi unde au fost susţinute şi dezbătute peste 65 de lucrări ştiinţifice

-În lunile iunie și iulie 2023 au fost efectuate 19 caravane de constientizare în școlile itinerante din 10 județe și s-au efectuat 9 intervenții la nivelul programului sportiv din școlile permanente din 5 județe.

– Dezvoltarea celor 4 documente metodologice de intervenţie pentru incluziunea socială şi educaţională şi pentru creşterea participării la actul educaţional şi îmbunătăţirea ratei de transfer ISCED 2-3, bazate pe activităţi sportive, documente aflate în perioada de testare şi amendare:

• Strategia de prevenire şi reducere a discriminării, excluziunii sociale şi abandonului şcolar în rândul copiilor prin activităţi sportive
• Planul de acţiune pentru prevenirea şi reducerea excluziunii sociale şi a părăsirii timpurii a şcolii prin activităţi sportive, în rândul copiilor
• Metodologia integrării sociale şi educaţionale durabile bazată pe activităţi sportive pentru copiii în risc de excluziune social
• Metodologia integrării sociale şi educaţionale durabile bazată pe activităţi sportive pentru copiii cu dizabilităţi.

Resurse:

Educație prin sport în 27 de județe ale României

Proiectul predefinit Integrare sustenabilă socială și educațională prin activități sportive, lansat de UNEFS în prezența a 120 de invitați

OAMENI PENTRU OAMENI. Mersul pe monociclu și dăruirea i-au adus pe elevii școlii din comuna Recea pe cea mai mare scenă a talentelor din România

Tabără sportivă în Munții Parâng pentru 96 de copii la risc de abandon școlar

Activitățile sportive și hrana caldă zilnică mențin în școală peste 1.500 de copii la risc de abandon școlar

Promotor: Asociația Comunelor din România (ACoR)

Parteneri: Asociația Autorităților Locale și Regionale din Norvegia (KS); Asociația Municipiilor din România (AMR)

Valoarea finanțării: 3.277.088 euro

Perioadă  de implementare: octombrie 2019 – mai  2023

Website: https://e-tic.ro/

Social Media: Centrul de informare E-TIC (Facebook)

 

Administrația publică locală din România se confruntă cu probleme care vizează transparența scăzută în timpul procesului de luare a deciziilor, gestionarea deficitară a resurselor umane, birocrație excesivă și capacitate redusă de a furniza servicii publice. Pornind de la aceste puncte slabe, proiectul urmărește consolidarea capacității administrației locale prin instruiri , o mai mare transparență decizională și asimilarea unor informații esențiale cu privire la legislația din domeniile incompatibilității și conflictului de interese.

Adresându-se unui număr de 3.300 de reprezentanți ai administrațiilor locale (primari, viceprimari, consilieri locali, funcționari publici și șefi de departamente), din cadrul a 103 municipalități și 1.000 de comune, proiectul furnizează servicii de informare, formare și schimb de experiență și bune practici în guvernare și administrație publică transparentă și eficientă. Reprezentanții administrațiilor locale vor fi instruiți în domenii cheie pentru activitatea lor precum conflictul de interese, incompatibilitatea cu funcția, transparență decizională și integritate.

Un centru de informare online deschis pentru toți reprezentanții comunelor și municipiilor va furniza informații actualizate despre legislația în domeniul conflictelor de interese, integritate, transparență decizională și incompatibilități. Serviciul de asistență online va avea un sistem de avertizare în timp real, care va trimite informații actualizate în cele patru domenii de interes, cu privire la modificările legislative apărute.

Prin partenerul de proiect, Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale (KS), proiectul oferă o oportunitate deosebită de întărire a relațiilor bilaterale dintre România și Norvegia, prin dezvoltarea schimburilor de experiență și promovarea modelelor de bună practică în bună guvernare și transparență decizională.

Rezultate intermediare (31 martie 2022)

 

• 2.509 primării de comune și municipii (2400 comune, 109 municipii) au fost informate asupra proiectului și activităților acestuia.
• 176 de reprezentanți ai autorităților administrației publice locale și centrale din România, Republica Moldova și Norvegia au participat, în data de 19 februarie 2020, la Conferința de deschidere a proiectului.
• 8 sesiuni de formare la nivel național au avut loc în perioada iulie-octombrie 2020, la care au participat 139 reprezentanți ai comunelor și municipiilor din România (aleși locali, funcționari publici, personal executiv de la nivelul filialelor județene ale ACoR și AMR), astfel: 5 sesiuni de formare organizate de ACoR la care au participat 91 de reprezentanți ai comunelor si 3 sesiuni de formare organizate de AMR la care au participat 48 de reprezentanți ai municipiilor.
• 19 reprezentanți ai administrației publice locale (12 selectați de ACoR, 6 selectați de partenerul AMR și un reprezentant din Republica Moldova) au absolvit cursul de formare de formatori în data de 27 februarie 2021 și susțin, în calitate de formatori, sesiunile de formare la nivel județean.
• 731 de reprezentanți ai administrației publice locale din comune și municipii au răspuns la chestionarul privind nevoile de informare și instruire ale reprezentanților comunelor și municipiilor în domeniile etică, transparență, conflict de interese și incompatibilități (668 respondenți comune, 63 respondenți municipii).
• 63 sesiuni de formare la nivel județean au fost organizate în cadrul proiectului, în perioada ianuarie 2021 – martie 2022, astfel: 37 sesiuni organizate de ACoR (unde au fost instruiți în domeniile proiectului 873 de reprezentanți ai comunelor) și 26 sesiuni organizate de AMR (unde au fost instruiți 520 reprezentanți ai municipiilor).
• 2 sesiuni de formare dedicate aleșilor locali aflați la primul mandat au fost organizate în cadrul proiectului, în perioada decembrie 2021 – martie 2022, la care au fost instruiți 56 de reprezentanți ai comunelor).
• A fost elaborat și printat Manualul alesului local, un ghid dedicat aleșilor locali la primul mandat care cuprinde ce ar trebui să cunoască fiecare persoană care ajunge să obțină un mandat de ales local. Manualul va fi înmânat participanților la sesiunile de instruire dedicate aleșilor locali la primul mandat și celor care participă la sesiunile pilot de la nivelul comunelor și municipiilor.
• A fost elaborată și printată Broșura „Fii etic! Acționează etic! Protejează-ți comunitatea printr-o atitudine etică și transparentă și prevenind conflictul de interese și incompatibilitățile”. Broșura a fost elaborată de către formatorii formați în cadrul proiectului, în urma desfășurării primelor aproximativ 20 de sesiuni de formare de la nivel județean și cuprinde cele mai importante aspecte care ar trebui avute în vedere de fiecare persoană care își desfășoară activitatea în administrația locală din România, în cele 4 domenii ale proiectului.
• A fost elaborat Ghidul privind etica și transparența, conflictul de interese și incompatibilitățile în administrația publică locală. Ghidul este înmânat participanților la sesiunile de formare organizate în cadrul proiectului.
• 56 de reprezentanți ai comunelor și municipiilor și ai PP-ACoR și P2-AMR au participat la 4 vizite de studiu organizate în Norvegia în perioada octombrie 2021 – martie 2022.

Promotor: Secretariatul General al Guvernului (SGG)

Parteneri: Ministerul Justiției (MJ), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)

Valoarea finanțării: 3.020.000 EUR / 14.901.586 LEI

Perioadă  de implementare: septembrie 2021 – decembrie 2023

Contact: https://sgg.hermanos.tech/; https://sgg.gov.ro/

 

Răspunzând nevoii de creștere a integrității și responsabilității actului de guvernare în România, proiectul propune o abordare strategică integrată, care să conducă la consilidarea capacității sectorului public de a oferi servicii de calitate și transparente cetățenilor și de a elabora politici publice pe baza principiilor bunei guvernări, în acord cu recomandările și expertiza Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

 

Pentru creșterea capacității Centrului Guvernului (definit prin aparatul administrativ care deservește primul-ministru și guvernul) de a elabora și implementa politici publice în concordanță cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) asumate de țara noastră în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU), proiectul urmărește realizarea unui plan de acțiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României 2030. Planul, pas necesar pentru o implementare de succes a strategiei de dezvoltare durabilă, va fi realizat în urma unor întâlniri consultative cu instituțiile implicate în atingerea ODD, inclusiv cu societatea civilă și mediul de afaceri, și a două ateliere de lucru susținute de experți ai OECD.

 

Componenta care privește guvernarea deschisă include măsuri pentru evaluarea stadiului actual și a progreselor realizate de România la acest capitol, până în prezent. Mai departe, pe baza unor consultări cu actori instituționali de la nivel central și local, proiectul își propune trasarea unor direcții care să contribuie la crearea unei viitoare strategii de guvernare deschisă, prin realizarea unor planuri de acțiune menite să replice și să desemineze, la toate nivelurile administrației, cele mai bune practici înregistrate până acum.

 

Activitățile dedicate guvernării digitale vor avea în vedere conceperea unui ghid pentru elaborarea și implementarea proiectelor de transformare digitală în administrația publică din România și identificarea de propuneri pentru un  viitor cadru/ o viitoare strategie cu privire la guvernarea digitală.

 

În ceea ce privește creșterea integrității în sectorul public, proiectul va beneficia de expertiza OECD, al cărei raport va identifica punctele forte ale reformelor actuale de transparență și prevenire a corupției și va evidenția domeniile care vor sprijini în continuare dezvoltarea unui sistem de integritate publică. Această componentă include activități precum dialogul instituțional, consultări și ateliere de lucru care vizează creșterea integrității, reducerea corupției și implementarea cu succes a strategiei naționale anticorupție.

 

Pentru a crește calitatea serviciilor furnizate de sectorul public, Guvernul României urmărește să dezvolte capacitatea de inovare a acestui sector. În acest sens, proiectul include realizarea unei evaluări inițiale, în vederea identificării nevoilor și barierelor inovării din sectorul public. Informațiile colectate se vor constitui în suport pentru elaborarea strategiei de inovare a sectorului public, pentru dezvoltarea capacității insituțiilor de a face față schimbărilor.

 

Pentru atingerea obiectivelor propuse, cca. 540 de angajați ai administrației publice vor fi instruiți în ceea ce privește principiile bunei guvernări. Beneficiari vor fi atât reprezentanți ai aparatului guvernamental (ministere, agenții guvernamentale), cât și ai administrației locale (municipii, orașe), precum și ai unor actori relevanți pentru obiectele proiectului, din mediul de afaceri și din societatea civilă.

 

Abordarea integrată a măsurilor propuse prin proiect va contribui considerabil la realizarea unuia dintre obiectivele strategice ale politicii externe a României, respectiv aderarea la OECD. Pe termen lung, proiectul va asigura sinergia dintre politicile elaborate la nivel guvernamental și nevoile reale ale populației, în special cele ale grupurilor vulnerabile, prin creșterea calității politicilor publice și a implementării acestora.