Copyright 2019 FRDS

Back

PROIECTE PREDEFINITE

Cu oameni, pentru oameni

Integrarea socială şi educaţională durabilă prin activităţi sportive

Promotor: Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport (UNEFS) Bucureşti

Partener: Şcoala Norvegiană de Ştiinţe ale Sportului (NSSS)

Valoarea finanțării: 4.373.581 euro

Perioada de implementare: mai 2019 – mai 2023

Website: www.integraresustenabilaprinsport.ro

Social media: Integrare sustenabilă prin sport (Facebook)

 

Părăsirea timpurie a școlii generează in randul copiilor excluziune educațională ceea ce poate conduce pe termen lung la un orizont profesional și social limitat, caracterizat de privatiuni materiale. Implementarea proiectului vizează creșterea  numărului de elevi care acced din ciclul gimnazial (clasele V-VIII) către învățământul secundar superior (clasele IX-XII), promovând un tip de educatie incluziva  bazată pe activități sportive.

2.600 de copii (din care 520 de etnie romă și 260 cu cerințe educaționale speciale), selectați din 32 de școli, distribuite în 24 de județe din toate regiunile țării, sunt incluși în activitățile proiectului. Dintre aceștia, 1.200 de copii vor beneficia timp de 3 ani de servicii de evaluare, consiliere și mentorat, de educație non-formală pentru dezvoltarea abilităților de relaționare și integrare, vor participa la activități incluzive bazate pe sport, vor avea asigurată o masă caldă  și vor participa la competiții sportive și tabere.

O caravană de informare și 4 campanii de conștientizare privind importanța educației și combaterea excluziunii prin sport sunt instrumentele prin care părinții copiilor și personalul din educație care lucrează direct cu aceștia sunt implicați în proiect. 760 de experți educaționali (profesori, inspectori școlari, alți experți cu expertiză relevantă în acest domeniu) vor fi instruiți în lucrul cu copiii la risc prin metode incluzive de predare, iar 800 de părinți vor participa la sesiuni de consiliere și ateliere de lucru unde să învețe să sprijine educația copiilor lor.

O nouă metodologie pentru integrarea socială, potrivit căreia activitățile sportive sunt un instrument de împuternicire a copiilor și tinerilor aflați în situații de risc, va fi realizată în cadrul proiectului. Datorită parteneriatului cu Școala Norvegiană pentru Științele Sportului (NSSS), cercetarea va folosi experiențele și cele mai bune practici norvegiene în domeniu. În acest sens, experții norvegieni au avut o serie de întâlniri de lucru pe tema abandonului școlar cu specialiști români din educație. Componenta academică a proiectului va fi completată de organizarea a patru Congrese Științifice Internaționale pentru diseminarea principalelor cercetări, concluzii și rezultate ale proiectului. Metodologia nou realizată va fi înaintată autorităților cu propunerea de a deveni politică publică.

Un proces semnificativ de comunicare va completa activitățile proiectului. Trei evenimente publice majore (conferință de lansare, de prezentare a rezultatelor intermediare și de închidere), opt seminarii regionale informative, comunicate de presă, participarea la emisiuni radio-TV, un site web dedicat proiectului în limba română și engleză și materiale de informare și promoționale vor promova public proiectul și rezultatele sale. Impactul proiectului și al activităților sale va conduce la creșterea conștientizării autorităților publice, a factorilor de decizie și a profesioniștilor din educație cu privire la necesitatea unui sistem de educație național cu caracter incluziv.

 

Rezultate intermediare (aprilie 2022)

 

– Modernizarea cu tartan a terenului central multifuncţional de sport din incinta UNEFS, spaţiu în care s-au desfăşurat deja o parte dintre activităţile sportive ale copiilor din Bucureşti precum şi numeroase competiţii (fotbal, volei etc)

– Achiziţionarea unei construcţii uşoare provizorii în incinta UNEFS Bucureşti pentru desfăşurea activităţilor sportive din cadrul proiectului.

– La nivelul întregului proiect au fost semnate 27 acorduri de colaborare cu Inspectorate Școlare. Dintre aceste acorduri de colaborare au fost semnate 8 pentru şcoli permanente cu judeţele Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Mehedinţi, Bucureşti, Giurgiu, Vrancea, Vaslui şi Mureş. Celelalte 17 acorduri au fost semnate pentru şcoli itinerante din judeţele Arad, Timiş, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Dâmboviţa, Buzău, Constanţa, Călăraşi, Neamţ, Botoşani, Bacău şi Braşov, Alba şi Teleorman

– Și-au exprimat intenția de participare în grupul ţintă secundar un număr de 1034 experți educaționali din 160 școli, 4 ONG-uri și 1591 de părinți. Cu unii dintre aceștia au început deja activități în cadrul proiectului.

1650 elevi în risc de părăsire timpurie a şcolii şi de excluziune socială, care învaţă în 16 şcoli din 8 judeţe şi anume;  Judeţul Giurgiu (Şcoala Gimnazială din Singureni şi cea din Răsuceni),  Vrancea (Şcolile din Năneşti şi Tâmboieşti), Vaslui (Şcolile din Fâstâci, Gârceni şi Racova), Mureş( Şcolile din Ogra şi Sărăţeni), Bistriţa Năsăud (Şcolile din Zagra şi Năsăud), Caraş Severin (Şcolile din Reşiţa şi Oraviţa), Mehedinţi (Şcoala din Hinova şi cea din Floreşti) şi Bucureşti (Şcoala Gimnazială nr.162, Şcoala Gimnazială nr.34 şi Şcoala Gimnazială Uruguay) desfăşoară activităţi cu caracter sportiv bisăptămânale şi au participat la competiţii sportive de fotbal, volei şi baschet. Aceste activităţi sunt menite a demonstra faptul că asemenea interacţiuni pe bază de activităţi alternative conduc la creşterea încrederii în sine şi motivaţiei copiilor, la creşterea coeziunii, a incluziunii şi a spiritului de echipă. Aceste activităţi fac parte din intervenţia complexă pe care proiectul o aplica pentru a susţine continuarea educaţiei şi înscrierea acestora la o formă de învăţământ ISCED 3.

– 1110 elevi dintre cei 1650 au primit o masă caldă zilnic.
–    peste 1200 de elevi dintre cei 1650 – au parcurs sesiuni de consiliere şi orientare ce au ca obiectiv principal stimularea participării la actul educaţional formal şi totodată, motivarea copiilor pentru continuarea studiilor.

–    S-au desfășurat în perioada iulie – septembrie 2021, 18 tabere sportive (fiecare având o durată de o săptămână) cu școlile itinerante din proiect, astfel; 10 școli au participat în taberele de la baza didactică UNEFS de la Eforie Nord și 8 școli în baza didactică din Munții Parâng. Au participat în total în aceste tabere, 760 de elevi și 64 de profesori din aceste școli din țară.

–   S-au organizat și derulat 7 campanii de informare și conștientizare unde se desfășoară activități itinerante și anume la Școala Gimnazială Ileana din Ialomița, Școala Gimnazială Bărbulești, din Călarași, Școala Gimnazială Recea, Brașov, Școala Gimnazială Nr. 22 „I. C. Brătianu” și Școala Gimnazială „Grigore Moisil” din județul Constanța, Liceul Teoretic Radu Vlădescu și Școala gimnazială ,,Vasile Voiculescu” din județul Giurgiu.

La aceste întîlniri au participat în total 192 de elevi, 89 de părinți și 70 de specialiști.

–  Până în present au fost organizate 11  work shop-uri on line la care au participat 277 specialiști din județele; Iași, Neamț, Suceava, Botoșani, Argeș, Brăila, Buzău, Tulcea, Vrancea, Prahova, Mureș, Vâlcea, Dâmbovița, Ilfov și București.

– Dezvoltarea de noi mijloace de interacţiune cu copiii, în mediul virtual – au fost lansate 17 provocări sportive din baschet, fotbal, volei, gimnastică, atletism și dans au fost realizate şi diseminate 52 de interviuri motivaţionale cu personalităţi sportive (pe pagina de Facebook a proiectului), au fost concepute ca metode de lucru on-line 402 filmuleţe educaţionale (pe canalul YouTube al proiectului). Ca un feedback al copiilor sunt scrisorile adresate personalităţilor sportive care au dorit să transmită mesajele motivaţionale. De asemenea numeroși profesori din alte școli care au urmărit site-ul și pagina de Facebook ne-au contactat dorind să participle anul viitor ca școală itinerantă. De menționat și întâlnirile on line cu partenerul din Norvegia, unde s-au prezentat rezultatele obţinute în cadrul proiectului.

– Organizarea întâlnirilor iniţiale la care au participat 1.184 experţi educaţionali (profesori, inspectori şcolari, directori de şcoli, reprezentanţi ONGuri care lucrează direct cu copiii vulnerabili)

-Au avut loc 28 întâlniri cu specialiștii educaționali, la Giurgiu, în București și la Izvorani și în mediul on-line la care au participat 638 de persoane din  Arad, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brăila, București, Buzău, Caraș Severin, Călărași, Dâmbovița, Galați, Hunedoara, Iași, Ilfov, Neamț, Suceava, Vâlcea și București.. La întâlnire au participat experții UNEFS, NSSS ( în cea de la Giurgiu), inspectori școlari, profesori și experți educaționali din județe. S-au prezentat nu doar dimensiunile principale ale metodologiilor dar s-au analizat și provocările concrete la care acestea vor trebui să răspundă.

– Au avut loc în luna octombrie 2020, încă 25 de întâlniri cu specialiștii educaționali, profesori de educație fizică la care au participat 543 de persoane din aproximativ 100 de școli, dint care unele și-au manifestat interesul de a face parte din cadrul școlilor cu activități itinerante, din județele Arad, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brăila, București, Buzău, Caraș Severin, Călărași, Dâmbovița, Galați, Hunedoara, Iași, Ilfov, Neamț, Suceava, Vâlcea. La aceste întâlniri au participat metodiști,  inspectori de specialitate, experți educaționali și experții UNEFS, S-au prezentat metodologiile, planul si strategia, s-au analizat și provocările concrete la care acestea vor trebui să răspundă.  O parte dintre toți participanții la această activitate au fost de acord să facă parte din grupul ţintă secundar.

Diseminarea rezultatelor şi promovarea modelului educaţional incluziv în cadrul Congresului Ştiinţific Internaţional al UNEFS din anul 2020 cât și cel din 2021 în care au fost organizate workshop-uri destinate proiectului şi unde au fost susţinute şi dezbătute peste 25 de lucrări ştiinţifice

– Dezvoltarea celor 4 documente metodologice de intervenţie pentru incluziunea socială şi educaţională şi pentru creşterea participării la actul educaţional şi îmbunătăţirea ratei de transfer ISCED 2-3, bazate pe activităţi sportive, documente aflate în perioada de testare şi amendare:

– Strategia de prevenire şi reducere a discriminării, excluziunii sociale şi abandonului şcolar în rândul copiilor prin activităţi sportive

– Planul de acţiune pentru prevenirea şi reducerea excluziunii sociale şi a părăsirii timpurii a şcolii prin activităţi sportive, în rândul copiilor

– Metodologia integrării sociale şi educaţionale durabile bazată pe activităţi sportive pentru copiii în risc de excluziune social

– Metodologia integrării sociale şi educaţionale durabile bazată pe activităţi sportive pentru copiii cu dizabilităţi.

Îmbunătăţirea accesului şi calităţii serviciilor pentru cetăţeni

Promotor: Asociația Comunelor din România (ACoR)

Parteneri: Asociația Autorităților Locale și Regionale din Norvegia (KS); Asociația Municipiilor din România (AMR)

Valoarea finanțării: 3.277.088 euro

Perioadă  de implementare: octombrie 2019 – septembrie 2022

Website: https://e-tic.ro/

Social Media: Centrul de informare E-TIC (Facebook)

 

Administrația publică locală din România se confruntă cu probleme care vizează transparența scăzută în timpul procesului de luare a deciziilor, gestionarea deficitară a resurselor umane, birocrație excesivă și capacitate redusă de a furniza servicii publice. Pornind de la aceste puncte slabe, proiectul urmărește consolidarea capacității administrației locale prin instruiri , o mai mare transparență decizională și asimilarea unor informații esențiale cu privire la legislația din domeniile incompatibilității și conflictului de interese.

Adresându-se unui număr de 3.300 de reprezentanți ai administrațiilor locale (primari, viceprimari, consilieri locali, funcționari publici și șefi de departamente), din cadrul a 103 municipalități și 1.000 de comune, proiectul furnizează servicii de informare, formare și schimb de experiență și bune practici în guvernare și administrație publică transparentă și eficientă. Reprezentanții administrațiilor locale vor fi instruiți în domenii cheie pentru activitatea lor precum conflictul de interese, incompatibilitatea cu funcția, transparență decizională și integritate.

Un centru de informare online deschis pentru toți reprezentanții comunelor și municipiilor va furniza informații actualizate despre legislația în domeniul conflictelor de interese, integritate, transparență decizională și incompatibilități. Serviciul de asistență online va avea un sistem de avertizare în timp real, care va trimite informații actualizate în cele patru domenii de interes, cu privire la modificările legislative apărute.

Prin partenerul de proiect, Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale (KS), proiectul oferă o oportunitate deosebită de întărire a relațiilor bilaterale dintre România și Norvegia, prin dezvoltarea schimburilor de experiență și promovarea modelelor de bună practică în bună guvernare și transparență decizională.

Rezultate intermediare (31 martie 2022)

 

  • 2.509 primării de comune și municipii (2400 comune, 109 municipii) au fost informate asupra proiectului și activităților acestuia.
  • 176 de reprezentanți ai autorităților administrației publice locale și centrale din România, Republica Moldova și Norvegia au participat, în data de 19 februarie 2020, la Conferința de deschidere a proiectului.
  • sesiuni de formare la nivel național au avut loc în perioada iulie-octombrie 2020, la care au participat 139 reprezentanți ai comunelor și municipiilor din România (aleși locali, funcționari publici, personal executiv de la nivelul filialelor județene ale ACoR și AMR), astfel: 5 sesiuni de formare organizate de ACoR la care au participat 91 de reprezentanți ai comunelor si 3 sesiuni de formare organizate de AMR la care au participat 48 de reprezentanți ai municipiilor.
  • 19 reprezentanți ai administrației publice locale (12 selectați de ACoR, 6 selectați de partenerul AMR și un reprezentant din Republica Moldova) au absolvit cursul de formare de formatori în data de 27 februarie 2021 și susțin, în calitate de formatori, sesiunile de formare la nivel județean.
  • 731 de reprezentanți ai administrației publice locale din comune și municipii au răspuns la chestionarul privind nevoile de informare și instruire ale reprezentanților comunelor și municipiilor în domeniile etică, transparență, conflict de interese și incompatibilități (668 respondenți comune, 63 respondenți municipii).
  • 63 sesiuni de formare la nivel județean au fost organizate în cadrul proiectului, în perioada ianuarie 2021 – martie 2022, astfel: 37 sesiuni organizate de ACoR (unde au fost instruiți în domeniile proiectului 873 de reprezentanți ai comunelor) și 26 sesiuni organizate de AMR (unde au fost instruiți 520 reprezentanți ai municipiilor).
  • 2 sesiuni de formare dedicate aleșilor locali aflați la primul mandat au fost organizate în cadrul proiectului, în perioada decembrie 2021 – martie 2022, la care au fost instruiți 56 de reprezentanți ai comunelor).
  • A fost elaborat și printat Manualul alesului local, un ghid dedicat aleșilor locali la primul mandat care cuprinde ce ar trebui să cunoască fiecare persoană care ajunge să obțină un mandat de ales local. Manualul va fi înmânat participanților la sesiunile de instruire dedicate aleșilor locali la primul mandat și celor care participă la sesiunile pilot de la nivelul comunelor și municipiilor.
  • A fost elaborată și printată Broșura „Fii etic! Acționează etic! Protejează-ți comunitatea printr-o atitudine etică și transparentă și prevenind conflictul de interese și incompatibilitățile”. Broșura a fost elaborată de către formatorii formați în cadrul proiectului, în urma desfășurării primelor aproximativ 20 de sesiuni de formare de la nivel județean și cuprinde cele mai importante aspecte care ar trebui avute în vedere de fiecare persoană care își desfășoară activitatea în administrația locală din România, în cele 4 domenii ale proiectului.
  • A fost elaborat Ghidul privind etica și transparența, conflictul de interese și incompatibilitățile în administrația publică locală. Ghidul este înmânat participanților la sesiunile de formare organizate în cadrul proiectului.
  • 56 de reprezentanți ai comunelor și municipiilor și ai PP-ACoR și P2-AMR au participat la 4 vizite de studiu organizate în Norvegia în perioada octombrie 2021 – martie 2022.
Dezvoltarea capacității administrative în domeniul guvernării publice – o abordare coordonată a Centrului Guvernului României

Promotor: Secretariatul General al Guvernului (SGG)

Parteneri: Ministerul Justiției (MJ), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)

Valoarea finanțării: 3.020.000 EUR / 14.901.586 LEI

Perioadă  de implementare: septembrie 2021 – octombrie 2023

 

Răspunzând nevoii de creștere a integrității și responsabilității actului de guvernare în România, proiectul propune o abordare strategică integrată, care să conducă la consilidarea capacității sectorului public de a oferi servicii de calitate și transparente cetățenilor și de a elabora politici publice pe baza principiilor bunei guvernări, în acord cu recomandările și expertiza Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

 

Pentru creșterea capacității Centrului Guvernului (definit prin aparatul administrativ care deservește primul-ministru și guvernul) de a elabora și implementa politici publice în concordanță cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) asumate de țara noastră în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU), proiectul urmărește realizarea unui plan de acțiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României 2030. Planul, pas necesar pentru o implementare de succes a strategiei de dezvoltare durabilă, va fi realizat în urma unor întâlniri consultative cu instituțiile implicate în atingerea ODD, inclusiv cu societatea civilă și mediul de afaceri, și a două ateliere de lucru susținute de experți ai OECD.

 

Componenta care privește guvernarea deschisă include măsuri pentru evaluarea stadiului actual și a progreselor realizate de România la acest capitol, până în prezent. Mai departe, pe baza unor consultări cu actori instituționali de la nivel central și local, proiectul își propune trasarea unor direcții care să contribuie la crearea unei viitoare strategii de guvernare deschisă, prin realizarea unor planuri de acțiune menite să replice și să desemineze, la toate nivelurile administrației, cele mai bune practici înregistrate până acum.

 

Activitățile dedicate guvernării digitale vor avea în vedere conceperea unui ghid pentru elaborarea și implementarea proiectelor de transformare digitală în administrația publică din România și identificarea de propuneri pentru un  viitor cadru/ o viitoare strategie cu privire la guvernarea digitală.

 

În ceea ce privește creșterea integrității în sectorul public, proiectul va beneficia de expertiza OECD, al cărei raport va identifica punctele forte ale reformelor actuale de transparență și prevenire a corupției și va evidenția domeniile care vor sprijini în continuare dezvoltarea unui sistem de integritate publică. Această componentă include activități precum dialogul instituțional, consultări și ateliere de lucru care vizează creșterea integrității, reducerea corupției și implementarea cu succes a strategiei naționale anticorupție.

 

Pentru a crește calitatea serviciilor furnizate de sectorul public, Guvernul României urmărește să dezvolte capacitatea de inovare a acestui sector. În acest sens, proiectul include realizarea unei evaluări inițiale, în vederea identificării nevoilor și barierelor inovării din sectorul public. Informațiile colectate se vor constitui în suport pentru elaborarea strategiei de inovare a sectorului public, pentru dezvoltarea capacității insituțiilor de a face față schimbărilor.

 

Pentru atingerea obiectivelor propuse, cca. 540 de angajați ai administrației publice vor fi instruiți în ceea ce privește principiile bunei guvernări. Beneficiari vor fi atât reprezentanți ai aparatului guvernamental (ministere, agenții guvernamentale), cât și ai administrației locale (municipii, orașe), precum și ai unor actori relevanți pentru obiectele proiectului, din mediul de afaceri și din societatea civilă.

 

Abordarea integrată a măsurilor propuse prin proiect va contribui considerabil la realizarea unuia dintre obiectivele strategice ale politicii externe a României, respectiv aderarea la OECD. Pe termen lung, proiectul va asigura sinergia dintre politicile elaborate la nivel guvernamental și nevoile reale ale populației, în special cele ale grupurilor vulnerabile, prin creșterea calității politicilor publice și a implementării acestora.