Andrei Constantin, Agenția Împreună, la INTERVIUL LUNII FEBRUARIE: “Muzeul virtual al culturii romilor își propune să informeze și să emoționeze în același timp. Nicăieri în lume nu mai există un muzeu virtual al culturii romilor, cu atât mai puțin realizat de romi”
În cadrul rubricii INTERVIUL LUNII ne-am propus să stăm de vorbă cu oameni implicați în proiectele pe care le finanțăm și care au lucruri interesante de povestit despre ce și-au propus să realizeze cu sprijinul Granturilor SEE și Norvegiene. Interlocutorul nostru din luna februarie este domnul Andrei Constantin, coordonator al proiectului “Putem mai mult împreună!”, derulat de Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, căruia îi mulțumim pentru amabilitatea de a ne răspunde la întrebări și îi urăm succes în implementarea proiectului.
FRDS: Pentru început, vă rugăm să ne faceți o scurtă prezentare a organizației dvs. și să ne povestiți cum ”s-a născut” proiectul “Putem mai mult împreună”, finanțat prin Programul Dezvoltare locală. În întâmpinarea căror nevoi ale comunităților de romi vine acesta și în ce fel le abordează?
Andrei Constantin:Încă din 1999, Fundaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” face cunoscută către public contribuția minorității rome în societatea românească, pentru a arăta că deseori excepțiile sunt considerate reguli, din pricina prejudecăților, rasismului sau ignoranței care îndeamnă la tratarea ca grup social, a unei minorități care își merită locul și respectul într-o societate diversă.
Agenția acordă prioritate problemelor generale ale minorității rome, prin acţiuni de implicare în dezvoltarea comunităţilor de romi, prin promovarea dialogului social la nivel local și pentru îmbunătățirea cadrului legislativ, a politicilor sociale, astfel încât drepturile minorităților naționale, în special cele ale minorității rome, să fie respectate. Nu în ultimul rând, desfăşurăm activităţi de educaţie, informare şi monitorizare a drepturilor omului şi în special a drepturilor minorității rome.
Ideea proiectului a venit în urma dezbaterilor la care au participat 72 de organizații rome de la nivel național, în cadrul proiectului „Coaliţia pentru romi: elaborare şi monitorizare de politici publice”, proiect implementat în perioada mai 2018 – octombrie 2019. Scopul proiectului a fost acela de a crește capacitatea ONG-urilor și a partenerilor sociali de a participa activ la elaborarea și monitorizarea politicilor publice vizând incluziunea romilor. Problema abordată de proiectul „Putem mai mult împreună!”, finanțat de Granturile SEE prin Programul Dezvoltare locală, este implicarea redusă a cetățenilor în viața comunităților din care fac parte precum și la luarea deciziilor. De altfel, proiectul este în acord cu viziunea Strategiei de incluziune a romilor pentru perioada 2021-2027, urmărind consolidarea cetățeniei active.
Ne adresăm comunităților cu număr semnificativ de romi, propunând o abordare de „jos în sus”, care pune accentul pe valorificarea resurselor existente la nivel local și pe formarea de voci active la nivel comunitar capabile să pună pe agenda autorităților nevoile romilor. În același timp, perspectiva din care este dezvoltat proiectul este una în care romii sunt o minoritate națională, nu un grup social. Astfel, sunt propuse o serie de activități care reliefează valoarea adăugată pe care romii o aduc la nivel economic, social, istoric, cultural României.
FRDS: Ne puteți explica puțin titlul proiectului? Cine sunt cei care ar putea (face) mai mult, ce anume ar putea face și împreună cu cine?
Andrei Constantin:Titlul proiectului, “Putem mai mult împreună”, sugerează colaborare și coeziune la nivelul comunităților implicate în proiectul nostru. Dorința noastră este să valorificăm resursele existente la nivel local, în special resursele umane. Fiecare persoană are abilitățile necesare pentru a contribui la dezvoltarea comunității, în diferite feluri. De cele mai multe ori, membrii cunosc cel mai bine cu ce se confruntă comunitatea, de aceea este foarte important pentru noi să ne consultăm cu aceștia asupra problemelor cheie și să încurajăm participarea lor la luarea deciziilor, împreună cu autoritățile locale. De asemenea, dorim să punem accent pe implicarea membrilor comunității în dezvoltarea comunitară, întrucât ajută la dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi încrederii în sine, trăsături necesare în iniţierea acţiunilor colective. Problemele cu care ne confruntăm nu sunt doar ale noastre, individuale, sunt comune și afectează majoritatea oamenilor din comunitate, de aceea nici activitățile și rezolvările pe care le propunem nu trebuie realizate sau concepute la nivel individual.
FRDS: Prin proiect v-ați propus să realizați un muzeu virtual al culturii romilor. În argumentarea propunerii dvs. ați afirmat că acest muzeu poate fi un ”instrument eficient în combaterea discriminării pe criterii etnice”. Ne puteți oferi mai multe detalii în acest sens? Cum poate un muzeu (virtual), în general, și cel imaginat de dvs., în special, să contribuie la combaterea discriminării? Cum va arăta efectiv acest muzeu? Aveți vreo sursă de inspirație în crearea lui, din alte părți ale lumii?
Andrei Constantin: Muzeul virtual al culturii romilor va fi un instrument fundamental în prevenirea și combaterea prejudecăților și stereotipurilor față de romi, prin informarea publicului larg, rom și nerom, din România și din alte țări (va fi în limbile română, engleză și romani), atât asupra istoriei reale a romilor din România, asupra celor mai importante elemente ale culturii romani tradiționale și moderne, cât și asupra contribuției romilor la cultura întregii lumi, prin prezentarea valorilor culturale create de romi și a personalităților rome. Astfel, prin pozitivarea imaginii romilor, va fi diminuat rasismul anti-rom și va fi combătută discriminarea romilor. Mai mult decât atât, muzeul virtual al culturii romilor va avea și rolul de a crește stima de sine a romilor înșiși, prin promovarea identității romilor în spațiul public.
Muzeul va fi o clădire virtuală cu 8 săli: 1. Ancestral: Călătorii în arhetipul romano (originile culturale ale romilor în India, Persia, Frigia și Bizanț, elementele fundamentale ale culturii tradiționale romani), 2. Dezumanizat: Jumătate de mileniu de sclavie a romilor în țările române (1385-1856) (Sclavia romilor și consecințele acesteia), 3. Recuperat: Emanciparea romilor în perioada interbelică (începuturile mișcării romilor, dezvoltarea meșteșugurilor rome, personalități ale romilor), 4. Exterminat: Holocaustul romilor din România (1942) (eugenismul românesc, exterminarea romilor în Transnistria), 5. Asimilat: Romii în perioada socialistă (politica asimilaționistă, personalități ale romilor, statutul romilor în regimul socialist), 6. Reconstruit: Romii ca minoritate națională (recunoașterea romilor ca minoritate națională și drepturile aferente), 7. Stigmatizat: Rasismul anti-rom (discriminarea rasială a romilor după 1990, abuzurile poliției împotriva romilor, violențele anti-rome, conflictele interetnice, lupta antirasistă a organizațiilor romilor, instituții publice și legislație de combatere a discriminării), 8. Proiectat: Romii în viitor (perspective de realizare a națiunii romani non-teritoriale, viziuni pentru viitorul romilor în România și în lume). Fiecare sală virtuală va include animații, fotografii și filmări tematice, însoțite de explicații înregistrate audio sau scrise (în cele 3 limbi), cele mai importante din acestea putând fi văzute cu ajutorul unor ochelari de Virtual Reality. Va exista, pentru fiecare spațiu, un fundal sonor/muzical adecvat temei sălii.
Muzeul își propune să informeze și să emoționeze, în același timp. Sursele noastre de inspirație sunt cunoașterea bazată pe zeci de ani de cercetare și empatia cu propriile noastre rădăcini etnice. Nicăieri în lume nu mai există un muzeu virtual al culturii romilor, cu atât mai puțin realizat de romi. Așadar, muzeul nostru va fi unic în lume. Iar cele câteva muzee fizice despre romi care există, din care cel mai important este cel din Brno, sunt, aproape în exclusivitate, etnografice, subsumându-se viziunilor nerome asupra romilor.
FRDS: Campaniile de promovare a culturii și identității romilor, adresate atât membrilor comunităților de romi, cât și majorității (pentru diminuarea stereotipurilor și a prejudecăților cauzate de necunoașterea informațiilor despre romi) reprezintă o altă compenentă importantă a proiectului. Au, cu adevărat, astfel de campanii, un impact relevant pe termen scurt sau mediu? Din experiența organizației dvs., în ce fel trebuie gândite și conduse astfel de campanii, pentru a-și atinge cu adevărat obiectivele propuse?
Andrei Constantin:Printre campaniile de promovare a culturii și identității romilor se numără și muzeul virtual menționat mai devreme. Odată ce muzeul virtual va fi finalizat, ne dorim ca acesta să fie prezentat în mai multe comunități, nu doar în cele implicate în proiectul nostru. Faptul că acest muzeu este virtual reprezintă un avantaj enorm din punct de vedere al accesibilității. Noi considerăm că astfel de inițiative au, cu siguranță, un oarecare impact prin simplul fapt că reușim să oferim atât comunităților de romi, cât și majorității niște informații cu care foarte puțini sunt familiarizați. Scopul acestor campanii este să schimbăm felul în care oamenii percep comunitatea romă, în primul rând prin punerea la dispoziție a informației despre trecutul romilor, despre cultura și identitatea romă.
FRDS: În ce mod a afectat contextul pandemic actual derularea activităților planificate în cadrul proiectului? Puteți să ne dați câteva exemple de provocări pe care le-ați întâmpinat și de soluții pe care le-ați identificat pentru a depăși aceste provocări?
Andrei Constantin: Restricțiile impuse de către autorități în contextul pandemiei ne-au forțat să regândim și să replanificăm modul de desfășurare a cursurilor propuse în proiect. Astfel, unele activități au fost întârziate, deoarece ne-am dorit ca aceste cursuri să se desfășoare față-în-față, dar din cauza pandemiei de Coronavirus a trebuit să le desfășurăm online. Acest aranjament a venit cu avantaje și dezavantaje. Pe de-o parte, desfășurarea cursurilor în mediul online a făcut ca accesibilitatea acestei activități să crească, mai multe persoane manifestându-și interesul și disponibilitatea pentru a participa la cursuri. De asemenea, necesitatea desfășurării cursurilor prin intermediul platformelor online i-a constrâns pe membrii grupurilor de acțiune locală să-și îmbunătățească abilitățile digitale. Pe de altă parte, mediul online impune o anumită “barieră” în relația participanților cu formatorii, în special când vine vorba de impărtășirea eficientă a informațiilor. Participanții au fost nevoiți să se conecteze prin intermediul telefoanelor mobile, iar unii dintre ei au fost afectați de semnalul slab la internet. Prezentările realizate de către formatori au fost greu de urmărit și au necesitat restructurări, întrucât nu s-au putut pune în practică jocurile de rol și alte activități pregătite inițial.
FRDS: În ciuda tuturor acestor provocări, care ar fi principalele reusite ale proiectului, de până acum? Ne puteți prezenta, pe scurt, un exemplu de împutenicire a unei comunități de romi în care ați intervenit și care a dat deja rezultate concrete?
Andrei Constantin: Ne bucurăm că am reușit să înființăm 20 de grupuri de inițiativă locală, câte unul în fiecare comunitate unde este implementat proiectul nostru. În ciuda restricțiilor impuse de autorități în contextul pandemiei, am reușit în momentul de față să desfășurăm și o parte din cursurile de formare pentru aceste grupuri. De asemenea, ne bucurăm că am reușit să menținem un parteneriat prosper cu organizațiile de la nivel local. Implicarea în proiect a partenerului nostru, Centrul Rromilor “Amare Rromentza”, a fost constantă, de la realizarea analizei de nevoi inițiale până la conceperea muzeului virtual. Conceptul de muzeu virtual este o altă reușită pentru noi, întrucât este printre primele inițiative de genul acesta din țara noastră. În plus, am desfășurat în mediul online cursurile dedicate autorităților publice locale și cadrelor didactice, lucru pe care îl considerăm o reușită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, această realizare arată că grupurile de inițiativă locală au putut fi puse în contact cu autoritățile publice locale, și chiar mențin o relația bună cu acestea, existând o colaborare sănătoasă. În al doilea rând, necesitatea desfășurării cursurilor prin intermediul platformelor online a constrâns membrii grupurilor de acțiune locală să-și îmbunătățească abilitățile digitale, o consecință pe care noi o considerăm avantajoasă pe termen lung. În urma cursurilor, am finalizat și anumite parteneriate cu școli de la nivel local, parteneriate care vor fi de folos în implementarea ulterioară a altor proiecte sau desfășurarea altor cursuri de dezvoltare a cadrelor didactice.
Ca urmare a înființării grupurilor de inițiativă și a desfășurării cursurilor de formare, am reușit împreună cu acestea să finalizăm 20 de analize de nevoi și 20 de planuri de acțiune locală, pentru fiecare comunitate implicată în proiect, planuri depuse către autoritățile publice locale. Este o mare realizare pentru grupurile de inițiativă, dar în special pentru cele care nu au mai conceput și depus planuri de acțiune în trecut, cum este cazul în anumite comunități precum: Racoș, Cincu, Rupea – Brașov; Viziru, Însuratei, Șuțești – Brăila etc.
Nu în ultimul rând, suntem bucuroși că am putut mobiliza tinerele din aceste comunități în activitatea noastră de informare, prin intermediul blogului și vlogului. Mult mai multe tinere decât anticipasem noi și-au manifestat interesul pentru această activitate, datorită discuțiilor cu facilitatorii proiectului de la nivel local.
FRDS: Care ar fi cele mai importante învățăminte pe care le-ați tras, până acum, în urma implementării proiectului și pe care ați vrea să le împărtășiți cu alte organizații care își propun să facă ceva relevant în direcția împuternicirii/ abilitării și incluziunii romilor?
Andrei Constantin: Din păcate, în unele comunități am întâmpinat destul de multă rezistență din partea autorităților publice, în special în realizarea și depunerea planurilor de acțiune locală. Din experiența noastră, am observat că de foarte multe ori primarii și alți reprezentanți politici nu înțeleg sau nu au interes în proiectele și activitățile desfășurate de noi și de partenerii noștri. Aceștia au impresia că activitățile noastre se concentrează numai pe împuternicirea și incluziunea romilor, ignorând toate avantajele pe care activitățile acestea le aduc, de fapt, comunității în sine. Astfel de situații pot fi gestionate doar cu ajutorul altor reprezentanți politici, care înțeleg și susțin viziunea proiectului nostru și a planurilor de acțiune pe care încercăm să le finalizăm împreună cu membrii comunității.