Copyright 2019 FRDS

Back
FRDS - Programul Dezvoltare Locala > Noutati  > Construirea de școli incluzive în România

Construirea de școli incluzive în România

În contextul sesiunilor de instruire pe tematica educației incluzive și a competențelor de cetățenie democratică pe care Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) și Centrul European Wergeland (EWC) le organizează în perioada martie-mai 2022 la Olso, în Norvegia, EWC a publicat pe https://theewc.org un interviu cu doamna Mihaela Peter, directorul executiv al FRDS, material pe care îl publicăm în rândurile de mai jos.

Ne-am întâlnit cu directorul executiv al Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS), doamna Mihaela Peter, pentru a-i adresa câteva întrebări atunci când a participat la cursul nostru pentru profesorii români la Oslo în aprilie. Organizat de EWC, instruirea face parte din proiectul nostru comun Educație incluzivă și competențe pentru cultură democratică și își propune să consolideze capacitatea profesorilor de a construi culturi școlare democratice și de a promova incluziunea în școli.

Profesorii au fost selectați din școlile care participă la proiecte finanțate în cadrul Programului Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor, implementat în România prin intermediul Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021.

1. Cum ați descrie experiența sesiunii de instruire?

Mi s-a părut o experiență plăcută și foarte utilă desfășurată într-o atmosferă bună.

2. Care considerați că este cea mai importantă lecție învațată pentru profesorii care participă și cum credeți că vor putea implementa ceea ce au învățat în practică în școlile lor?

Cea mai importantă concluzie, în opinia mea, este că profesorii, în poziția lor de vectori ai schimbării în comunitățile lor, au înțeles că este esențial nu numai să știi ce să predai, ci contează foarte mult cum faci asta și cu ce atitudine. Știm că în România profesorul este o figură foarte importantă în comunitate în general, și mulți dintre cei care participă la acest modul de formare lucrează și trăiesc în zone rurale unde cu adevărat pot contribui la viața comunității în general, fiind respectați și ascultați.

Explicatie foto: Doamna Mihaela Peter împreună cu colega ei doamna Gabriela Popescu de la Fondul Român de Dezvoltare Socială

3. De ce este important ca educatorii din România să-și consolideze competențele privind cultura democratică și incluziunea în școli?

Competența democratică nu este un curs în curriculum în România și acest lucru este trist. Vedem zilnic exemple de comportamente nedemocratice și în școli, la nivelul elevilor, profesorilor, părinților…

Chiar dacă formarea a durat patru zile, am putut vedea cum participanții și-au schimbat gândirea la „mai” democratică, „mai” incluzivă și, în general, mai pozitivă față de diversitatea societății. Și toți au reușit – în ultima zi a instruirii – să facă un plan de viitor, inclusiv ajustări ale modului lor de a acționa în școală și în comunitate. Cei mai mulți au fost surprinzător de schimbați, într-un mod pozitiv.

4. Cum credeți că acest proiect îmbunătățește incluziunea romilor și a grupurilor marginalizate în educația din România?

Am inițiat acest proiect bilateral pentru că considerăm că educația este un pilon important în Programul Dezvoltare locală, un instrument de generare a unor îmbunătățiri în societate. De fapt, toate domeniile programului, incluziunea și împuternicirea romilor, copiii și tinerii în situații de risc, dezvoltarea locală și reducerea sărăciei, drepturile omului, buna guvernare, au în comun, pe lângă educația incluzivă (vizată în aproape toate proiectele finanțate), măsuri care să impună respectarea drepturilor omului, oportunitatea pentru șanse egale, echitatea ca principale caracteristici ale incluziunii. Și dacă profesorii promovează incluziunea și consideră că predarea este despre respectul diversității, atunci o parte din munca de reducere a marginalizării este făcută. Intenția noastră prezentă și viitoare este de a pregăti cât mai mulți profesori în cadrul resurselor existente, deoarece este clar că beneficiile sunt peste așteptări.

5. Cum credeți că acest proiect contribuie la îmbunătățirea calității educației în România?

Calitatea educației este influențată în primul rând de oamenii care lucrează în educație, de cunoștințele, aptitudinile și competențele acestora. Creșterea nivelului de înțelegere a conceptelor, dezvoltarea abilităților și îmbunătățirea comportamentelor contribuie la creșterea calității. A fost unul dintre scopurile instruirii: crearea premiselor pentru o calitate mai bună.

5. Odată cu războiul care se desfășoară în țara dumneavoastră vecină, Ucraina, credeți că competențele privind cultura democratică și incluziunea vor fi importante pentru profesorii români, pe măsură ce elevii refugiați încep în școlile dumneavoastră? Dacă da, de ce și cum?

Studenții refugiați sunt elemente/parte a diversității umane, o mare parte din instruire s-a concentrat pe asta, așa că va fi cu siguranță important și util.

6. Cu ce ​​contribuie EWC în proiect și cum ați descrie centrul ca partener?

EWC este un partener excelent, profesionist, deschis și cu care colaborăm foarte bine, ținând cont de reputația sa și programul încărcat. Aveam în plan de ceva vreme să punem în aplicare acest parteneriat, dar abia acum am găsit mijloacele pentru a o face. Contribuția lor specifică a fost organizarea și susținerea instruirii și totul a decurs foarte bine și conform planificării. Sperăm să avem oportunități viitoare de a lucra împreună.