OAMENI PENTRU OAMENI: “Comunicarea deschisă și sprijinul reciproc au transformat mediul școlar tensionat într-un spațiu de învățare și dezvoltare personală”

Proiectele susținute financiar de Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021, prin intermediul Programului Dezvoltare locală, sunt inițiative gândite și realizate de oameni pentru oameni. În această rubrică ne-am propus să îi aducem în prim-plan pe câțiva dintre aceia pentru care proiectele finanțate de noi înseamnă cu adevărat o șansă.

Astăzi împărtășim cititorilor noștri povestea unei educatoare de la Centrul ,,Sfântul Martin” din Ioaniș, județul Bihor, care a descoperit puterea practicilor restaurative în procesul de învățare și dezvoltare a copiilor. Din dorință de a produce schimbări pozitive în viața elevilor cu care lucrează și inspirată de sfaturile colegelor sale, care erau entuziasmate de beneficiile utilizării la clasă a metodei practicilor restaurative, a reușit să transforme timpul petrecut în compania elevilor și părinților într-o experiență cu adevărat valoroasă.

––––––––

Având o clasă numeroasă și cu multe situații conflictuale, pe care reușeam să le rezolv doar pe moment, ca apoi conflictele să revină iar, colegele mele m-au sfătuit să stau la discuții cu ei în cerc. Nu participasem însă la niciun cerc și nu știam regulile și condițiile de bază pentru o bună desfășurare a discuțiilor, astfel că rezultatele obținute erau tot de moment.

Prima sesiune de instruire în practici restaurative la care am participat a fost organizată în cadrul proiectului “Dezvoltare locală pentru comunități dezavantajate din Județul Bihor” și a adus claritate și înțelegere în acest sens. S-a învățat despre cercurile proactive și reactive, despre necesitatea stabilirii limitelor, crearea unui cadru de susținere și sprijin și importanța încurajării exprimării sentimentelor și nevoilor.

Cu informațiile acumulate după prima sesiune de instruire, am pornit în marea aventură a cercurilor restaurative, fără a ști ce urmează. Ne-am așezat în cerc, am încercat fiecare să dăm frâu liber sentimentelor și imaginației, răspunzând la câte o întrebare amuzantă, ca apoi să revenim la problema reală – ”ce s-a întâmplat?” -, să ascultăm cum au decurs lucrurile din perspectiva fiecăruia, ce gânduri și sentimente ne-au încercat și cum a fost fiecare afectat.

Pentru unii dintre copii, procesul de conștientizare a impactului acțiunilor lor și de îmbunătățire a situației a fost rapid și ușor, în timp ce alții au avut nevoie de mai mult timp pentru a renunța la comportamentele problematice. Cu toate acestea, faptul că fiecare își recunoștea greșeala, conștientiza consecințele și încerca să repare situația crea un mediu de înțelegere și susținere.

Pentru mine, întâlnirile și ședințele de lucru în mod restaurativ au fost o adevărată sursă de inspirație, învățând de fiecare dată câte ceva nou ce puteam pune în practică la ”Cercul din clasă”.

Deși nu am reușit să rezolv toate conflictele din prima clasă de 17 copii, unde timpul a fost prea scurt, am observat schimbări pozitive și o mai mare susținere între elevi. La începutul următorului an școlar, am preluat o nouă clasă, 12 copii care s-au dovedit deschiși să accepte această nouă abordare. Prin practicarea aproape zilnică a cercurilor proactive și reactive, aceștia au învățat să-și exprime sentimentele și să-și rezolve conflictele.

Fie că era o bucurie sau o situație tensionată apărută înainte să vină la programul de la Centru, mă așteptau cu nerăbdare la poartă și primul lucru pe care îl auzeam era ”Doamna, avem de discutat ceva”. Până ajungeam eu în clasă, scăunelele erau deja aranjate în cerc, fiecare își alesese locul dorit și ”mingea vorbitoare” aștepta parcă și ea cu nerăbdare. Au fost zâmbete, lacrimi, vorbe nepotrivite și păreri  de rău, și toate acestea ne-au ajutat să ne înțelegem mai bine unii pe alții, de ce am procedat într-un anumit fel într-o anumită situație. Astfel, am învățat unii de la alții cum să gestionăm anumite situații în care ne aflăm. Cea mai mare realizare a acestui parcurs de an școlar a constat în faptul că susținerea din partea grupului clasei s-a resimțit chiar și atunci când cel care a produs incidentul nu era prea încrezător că vom depăși momentul tensionat.

Practicile restaurative nu au fost doar o metodă de gestionare a conflictelor, ci au devenit o parte valoroasă a procesului de învățare și dezvoltare a copiilor. Dar pentru a restaura mai eficient relațiile din cadrul grupului a fost nevoie de colaborarea părinților cu școala. Îndeplinind și funcția de asistent social în cadrul proiectului, am reușit să mențin constant relația cu părinții, atât pe partea educațională, cât și pe cea socială, aceștia fiind mulțumiți de schimbările observate la copii.

Părinții sunt informați despre activitățile pe care copiii le au la centru, iar dacă cumva copiii lipsesc, sunt contactată și informată imediat despre situația copilului. I-am invitat și pe părinții, bunicii sau frații mai mari ai copiilor să participe la întâlnirile pe care le-am organizat sub forma unor cercuri restaurative, spunându-le din timp că vom face cercul exact cum îl fac și copiii, chiar și cu jocuri. Unii părinți au spus că ei nu vin la Centru să se joace, deoarece au altceva mai serios de făcut, însă se pare că cercurile noastre i-au impresionat, aducându-le multe emoții, iar jocurile le-au adus multe zâmbete și bucurie.

Cornelia Bud, educator și asistent social, Asociația Caritas Eparhial Oradea

Un material realizat cu sprijinul Asociației Caritas Eparhial Oradea, partener al Municipiului Marghita în implementarea proiectului “Dezvoltare locală pentru comunități dezavantajate din Județul Bihor”.

–––––––––––-

Proiectul „Dezvoltare locală pentru comunități dezavantajate din Județul Bihor” se desfășoară în perioada septembrie 2021 – februarie 2024 și este implementat de Municipiul Marghita, în parteneriat cu Asociația Kécenlét, Asociația Caritas Eparhial Oradea și Skyhøyt Live Scene din Norvegia. Proiectul beneficiază de o finanțare în valoare de 794.261 de euro, oferită de Granturile Norvegiene 2014-2021, prin intermediul Programului ”Dezvoltare locală”, derulat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Mai multe informații despre proiect puteți obține accesând pagina web a acestuia, https://restaurativecommunity.eu/