Specialiști români în educație, la întoarcerea din Norvegia: “Am admirat prestanța, calmul și încrederea emanată atât de profesori, cât și de copii”

În căutarea metodelor utilizate de cadrele didactice norvegiene pentru a menține tinerii pe băncile școlii, 10 specialiști din România implicați în proiecte finanțate prin Programul Dezvoltare locală au mers, la inițiativa FRDS, în Larvik, Norvegia. Derulată în perioada 10-13 iunie 2024, vizita de studiu a reușit să aducă participanților o nouă perspectivă în ceea ce privește implicarea și responsabilitatea comunității, autorităților și instituțiilor de învățământ în ceea ce privește parcursul educațional al tinerilor.

Facilitat de experți ai Asociației Norvegiene a Autorităților Locale și Regionale (KS), vizita de studiu le-a oferit participanților din România ocazia de a cunoaște și a face schimb de bune practici cu entități publice și private din Norvegia implicate în programe de sprijin dedicate tinerilor, în special programe care își propun să asigure menținerea tinerilor în școală și să le ofere acestora oportunități alternative de formare.

”Mă bucur că am văzut un sistem de învățământ care pune un accent puternic pe pregătirea practică. Studenților li se oferă posibilitatea de a exersa în profunzime ceea ce au învățat, în paralel cu educația teoretică. Studierea în ateliere dotate cu instrumente și utilaje moderne, de ultimă generație, înseamnă că elevii sunt siguri că vor reuși și că își pot găsi un loc de muncă în această profesie imediat după terminarea școlii. Modul în care sunt integrați copiii cu nevoi educaționale speciale este, de asemenea, un aspect important. Aceștia au posibilitatea de a face ceea ce le place și de a-și împlini potențialul, ceea ce le va asigura un viitor mijloc de trai. Am admirat prestanța, calmul și încrederea emanată atât de profesori, cât și de copii” (Kósa Hajnalka, Lucrător în Educație, UAT Comuna Ciceu, proiectul ”Centrul Comunitar Integrat Ciceu”).

Pe parcursul celor două zile de activități, participanții au făcut cunoștință cu reprezentanți ai autorităților locale din Larvik, a două școli gimnaziale (Thor Heyerdahl și Ra) și cu cei ai Administrației Norvegiene a Muncii și Asistenței Sociale (Nav Larvik) au facilitat contactul direct cu numeroase exemple de bune practici în ceea ce privește implicarea tinerilor în activități practice care le pot aduce beneficii în viitor pe plan profesional și social.

“Vizita de studiu mi-a fost utilă în primul rând pentru că obiectivele proiectului în care am activat și activez “Pedagogie Eperientiala”, s-au pliat pe majoritatea exemplelor și școlilor pe care le-am vizitat. Am identificat modele de bună practică pe care le vom implementa și noi în activitățile viitoare, ca de exemplu, înainte de a începe o activitate care presupune lucru în echipă vom implementa aplicarea testului Diversity Icebreaker, pi așa vom aplica metodele noastre de pedagogie experiențiala cu un plus de informații. Ne este util și suntem încântați să putem utiliza acest test pe care l-am vazut cum funcționeaza în școala RA. Tot aici, am văzut uneltele și plăcerea cu care lucrau tinerii la atelierul de tâmplărie, și asta mi-a dat de gândit, avem și noi uneltele necesare și vom dezvolta un atelier de tâmplarie astfel încât să putem sprijini tinerii să își descopere abilitățile și să poată decide cursul educațional” (Panduru Marlena, Consilier vocațional, Asociația Juvenală, proiectul ”Pedagogie experiențială”).

“Foarte important și necesar de aplicat și în școlile din România, încă din ciclul gimnazial, este implicarea copiilor în activități practice/tehnice care să îi pregătească nu numai academic, deoarece au fost foarte interesante acele ateliere tehnice din cele două școli vizitate.. De asemenea adaptarea programei școlare la nevoile individuale ale copiilor, ideea de a se identifica soluții și de a absolvi învățământul obligatoriu/insera în câmpul muncii și copiii care din diferite motive nu fac față cerințelor școlare este binevenita. Autonomia unităților de învățământ este de asemenea o idee foarte bună care asigură o bună organizare și repartizare a resurselor. Permanenta grijă pentru bunăstarea elevilor și a cadrelor didactice, accesarea unor metode moderne și neconvenționale de predare sunt aspecte de implementat și în România. Am admirat atmosfera caldă și calmă din toate instituțiile, disponibilitatea și politețea celor pe care i-am vizitat. Va trebui totuși să ținem cont și de particularitățile sociale, financiare și de mentalitate care diferențiază cele două țări, când implementăm idei noi în România” (Arsene Marcela, Psiholog, Fundația Health Action Overseas, proiectul ”Servicii integrate pentru incluziunea romilor”).

Vizita de studiu in Norvegia axată pe menținerea tinerilor în școală și oportunități de formare alternativă face parte dintr-o serie de acțiuni finanțate prin intermediul Fondului Bilateral aferent Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021, al căror obiectiv este de a contribui la consolidarea relațiilor de cooperare bilaterală dintre Islanda, Liechtenstein și Norvegia, pe de o parte, și România, pe de altă parte.